Vârful Cozia, munţii Cernei

Clever Code Software 2009

Un munte pentru Dumneavoastră

Trasee turistice

hartă, precum şi ramificaţia cu drumul forestier care se împrăştie pe apreoape

toţi afuenţii Hidegului pentru apătrunde adânc în munte, fie spre golurile

Ţarcului, fie spre spinările abrupte ale munţilor Cernei. Drumul este foarte

frumos, dar din păcate nu este prea bine întreţinut, fiind din ce in ce mai greu

de străbătut pe măsură ce câştigă altitudine. Ne întoarcem la traseul nostru

asfaltat. Urcăm în serpentine scurte şi poposim pe cumpăna de ape, la o

altitudine de 840 m. Drept înainte (S) drumul coboară iute spre primele case din

Cornereva, parcurs pe care nu îl recomandăm celor care îşi iubesc maşina,

drumul fiind exagerat de nemodernizat. Spre dreapta un drum de căruţă

marchează o posibilă intrare spre traseul de creastă a Cănicei, iar spre

stânga (E) un drum de căruţâ coboară uşor spre o dungă de pădure: traseul

nostru. Traversăm un şipot printr-o scurtă zonă noroioasă, apoi un urcuş uşor spre stânga (N) ne scoate într-o

zonă de livezi, păşuni şi culturi agricole. Câteva sălaşe adăpostesc stăpânii acestor locuri, care au ca singure

bogăţii munca şi sufletul curat. Traversăm încă un izvor şi ajungem la o bifurcaţie: drept înainte se coboară puţin

până la nişte sălaşe, in dreapta urcă traseul nostru, la început printre două sălaşe, apoi pe un platou ierbos pe

care ne întreptăm direct spre abrupt, la baza căruia interceptăm o potecă bine circulată, străjuită de un izvor cu

apă vie. Spre dreapta (S) se poate coborî, într-o plimbare frumoasă pe lângă un sălaş, ocolind muntele, spre cele

circa 20 de case care formează cătunul Cozia. Pina la cătun se poate ajunge cu maşina. Peisajul este de

excepţie, iar pe pantele abrupte din stănga, motocicliştii de la Wittmann găsesc surprinzătoare trasee de coborâre.

pentru a ne opri pe o platformă lată, la 1140 m altitudine, de unde drumul nostru coboară uşor şi intră în pădure

pentru a ocoli pantele abrupte care coboară din vârf. După un ocol larg revine în creasta de legătură cu munţii

Cernei şi urcă susţinut la Pietrele Albe şi Furcătura Craiovei de pe creasta principală a Cernei după mai bine de

două ore de mers. Zăbovim la puţin pentru a admira culmea masivă a Ţarcului şi văile prelungi din bazinul Hidegului

care şerpuiesc mult dedesuptul picioarelor noastre. După acest binemeritat popas, ne orientăm 90 de grade la

dreapta, pe creastă (SE), urcăm greu un scurt prag şi intrăm pe o potecă agreabilă din pădure. Traseul nostru este

străbătut frecvent de enduriştii de la Wittmann, iar în iernile cu mai puţină zăpadă se urcă pe aici cu scuterele, pănâ mai sus de stănă,