pleacă din vârf, recomandăm reîntoarcerea pe același traseu. Atât drumulînainte pe culme și care iese la șaua în care am ajuns pe culme, cât și potecile spre stânga ne pot purta prin locuri bolovănoase, povărnite, invedate de vegetație și greu accesibile. Ele pot scurta drumul, dar numai în prezența unei călăuze locale, care cunoaște nemijlocit situația la zi a potecilor. Drumul sudic pornește de la bifurcația amintită mai sus, la 1800 m de biserca din Domașnea. Drumul nordic rămâne la stânga, noi continuăm direcția de mers, pe teren mai drept, dar cu ceva gropi, care ne obligă să mergem mai încet, ceeea ce este foarte bine, pentru că intrăm repede între primele gospodării, destule de modeste din Cănicea, dar cu belșug de forfot de oameni, căruțe și animale. Intrăm de-a binelea în sat și îl ocolim prin stânga, ca un veritabil drum de centură. Urcușul este mare și sosim repede în munte, mai sus de sat, am parcurs de la bifurcație 2,5 km. Până aici se poate ajunge și altfel. De pe drumul european 70, cam la jumătatea distanței ditre Domașnea și Cornea, pe lângă o benzinărie urcă panglica îngustă de asfalt spre satul Cănicea. Mergem cu grijă, pentru că nu prea este loc pentru două mașini, urcușul este foarte pronunțat cu multe curbe. Câștigăm repede altitudine și peisajul se deschide spectaculos spre munte, cu satul ascuns într-o covată dedesupt. Străbatem un platou cu livezi și sălașe și coborâm în sat, unde drumul este mai zgrunțuros. Înainte de biserică facem jumătate la dreapta și urcăm la limita de aderență, mai sus de ultima casă, la drumul forestier, la 775 m altitudine, după aproape 5 km din șosea. Drumul forestier, frumos decupat pe coasta bolovănoasă urcă foarte abrupt, în serpentine. Intrăm în pădure, iar drumul este și mai abrupt, dar este bun, aderent și stabil. Drumul amenajat se termină brusc la ieșirea din pădure, unde este improvizată o parcare foarte înclinată. Am parcurs 4 km de la capătul satului și am urcat la cota 1130. O masină mai înaltă cu un șofer experimentat ar putea să continue pe drumul bolovănos și pe vreme uscată. Continuăm pe drumul de tractor, ăn traversare, lâsând la dreapta un peisaj deosebit cu stână, vârf stâncos și turn de măsurare as vitezei vântului. Sosim la un platou stâncos la 1150 metri altitudine cu loc neted de popas și contemplare a priveliștii mărețe din vale: vedem și noi exact ce văd păsările când zboară: satul Cănicea se înghesuiește jos, în covată, munții Banatului între Semenic și munții Locvei, șoseaua și Clever Code Software 2010 Un munte pentru Dumneavoastră Revista de turism Weekend la munte: culmea Cănicei Autori: Ramona Vasilescu, Dorel Şops